Detox. Înainte de a începe, vreau să subliniez că îmi asum integral acest articol şi că ceea ce cuprinde este născut dintr-o aprigă muncă de informare ca şi din experienţa personală de aproape 25 de ani în meserie. Deci, iată că în ultimii ani ne-a lovit o nouă modă nutriţională, Una din multele, mult prea multele mode, care îşi propun să ne izbăvească de păcate. Evident, de păcate alimentare.

Detoxifierea. Când am auzit prima dată de aşa ceva, nu am ştiut dacă să râd sau dacă să plâng. Până la urmă am zâmbit amar… Corpul nostru are de-a face dintotdeauna cu o grămadă de toxine. Ele apar din metabolismul normal în fiecare nanosecundă sau vin din mediul exterior… şi asta nu de ieri, de azi, pentru că şi în trecut existau poluare şi chimicale, dar de altă natură decât cele de astăzi. Dacă nu am reuşi să facem “detox” în fiecare moment al vieţii noastre, am ajunge rapid pe un pat de spital şi apoi pe lumea cealaltă. De detox se ocupă în primul rând ficatul (uzina organismului) şi apoi rinichiul. O dovadă în acest sens sunt bolnavii de ciroză hepatică şi cei cu insuficientă renală care, dacă nu sunt ajutaţi (de ex, cei cu probleme la rinichi, prin dializă) mor intoxicaţi cu propriile toxine. Eliminăm toxine şi prin tubul digestiv (este vorba de cele care nu au apucat să se absoarbă) şi, la niveluri minime, prin transpiraţie şi respiraţie. Deci pentru a fi siguri că detoxul merge ca pe roate trebuie să avem mare grijă de organele amintite. Astfel, ficatul trebuie protejat de “chinuri” suplimentare (alcool, medicamente hepatotoxice, mâncăruri indigeste), trebuie bine aprovizionat cu glucoză şi vitamine, rinichiul trebuie ferit de pietre şi nisip, iar din punct de vedere al digestiei, e necesar să avem grijă să nu fim constipaţi şi să ne “cultivăm” o floră intestinală sănătoasă, predominant de fermentatie. Adăugaţi necesitatea de a aduce proteine suficiente în organism, pentru că ele sunt uneltele detoxifierii, acţionând în colaborare strânsă cu organele mai sus amintite. Bun. Are ce v-am spus de-a face cu (sic) “curele de detox”?! Care constau, din câte m-au informat prietenele, în ingestia (exclusivă) de sucuri amestecate de legume şi fructe şi… atât ?! Deci foame şi suc… Nu, absolut nimic. Aparentul avantaj adus de « post », acela că îţi pui în repaos tubul digestiv este un nonsens. La o persoană care se alimentează corect, tubul digestiv are propriile perioade de repaos, nu are nevoie să îl chinuim noi. Aţi observat că atunci când vă este foame aveţi o senzaţie de arsură în stomac sau că intestinele se mişcă disperate (ne “chiorăie” matzele)?! Sunt semnale de alarmă, nu de bucurie. Ce se mai întâmplă: sucurile vegetale, dealtfel extrem de santoase şi pe care le-aş recomanda, după puterile financiare, fiecărui om de pe faţa pământului (şi chiar în consum zilnic, nu ocazional), aduc numai carbohidraţi. Nu proteine, nu lipde. Aportul dezechilibrat de nutrienţi duce, evident, la un dezechilibru metabolic. Desigur, acesta va fi apoi compensat de săracul nostru organism, dar… de ce am face asta?! De ce l-am stresa suplimentar?! A, sucurile sunt bogate în fitonutrienti, antioxidanţi, minerale, vitamine… Dar toate aceste substanţe nu se prea depozitează în organism, ele se elimină rapid. Eficienţa prezenţei lor ar fi maximă dacă am consuma sucurile într-o dietă normală, echilibrată, nu pe stomacul gol şi deja ameţiţi de foame. Ne simţim mai liberi, mai uşori după detox?! Păi.. da… pt că foamea ne-a zăpăcit, săracele noaster organe şi-au mobiliozat rezervele pentru a supravieţui, am pierdut minerale şi apă (sucurile fiind diuretice pentru că sunt bogate în carbohidraţi).

Am cunsocut mai multe soiuri de amatori de detox. Unul, fetele care vor să slăbească. Detoxul te slăbeşte de unde nu trebuie. E cea mai rea cură de slăbire pentru că nu aduce nutrienţii adecvaţi. Apoi sunt cei nărăviţi la rele, care, după perioade de excese (dă-i cu şpriţul, dă-i cu sarmaua şi cozonacul, dă-i cu ţigara), vor un fel de perioadă de pocăinţă. Detoxul ajunge să fie un fel de “indulgenţă” care te scăpa mai repede din Purgatoriu. Şi după ce se termină detoxul, se simt gata să o ia de la cap (dă-i cu sticla, dă-i cu mielul,. Dă-i cu ceafa şi grătarul..). În fine, sunt şi persoanele de bună credinţă, care sunt convinse că detoxul le ajută. Am scris cele de mai sus tocmai pentru ele. Dragele şi dragii mei, încercat să mâncaţi şi să trăiţi cu înţelepciune, beţi sucurile minunate în fiecare zi, mişcaţi-vă în aer liber iarna ca şi vara… Şi nu uitaţi bunul simţ şi bună măsură!