Dulce si… sanatos?!

Stiu ca am sa deschid cutia Pandorei, pentru ca atunci cand vine vorba de dulce se aud numai rele. Ca zaharul da dependenta, ca alimentele dulci sunt mai periculoase ca drogurile, ca al nostru creier reactioneaza la produse dulci ca si cum ar primi morfine.

Dulcele este vesnicul Ianus, are doua fete: cea care ne face cu ochiul (mananca-ma, mananca-ma, o sa iti aduc multa placere) si cea care ne trage de maneca (ai auzit de diabet?! Te-ai cam ingrasat) Toate aceste pareri pornesc, desigur de la elemente cat se poate de reale. Dar exagerate. Omul se naste cu preferinta pentru dulce, o mostenim filogenetic de la stramosii care nu se dadusera inca bine jos din pom. Ce era dulce, era nutritiv si, mai ales, nu era otravitor.

Problema este ca acum totul are tendinta de a fi dulce, chiar prea dulce, si asta nu se rezuma numai la gust, ci vine si cu sacul de calorii la purtator. Zaharurile nu sunt numai in desert, ci si in sos, in taitei sau… culmea! In salam. Ca am putea deveni dependenti de zahar, asa dupa cum ar pretinde unii ca putem fi facuti dependenti de lapte sau de alte alimente… aici sunt foarte rezervata.

Corpul joaca asa cum ii canti si daca il inveti cu mult dulce, va cere si mai mult. Este pana la urma o chestiune psihologica, de autocontrol. Iar alimentele procesate poarta, slava cerului, etichete. Daca intre ingrediente e ceva care nu iti convine, nu il cumperi. Nu iti baga nimeni mana in buzunar. Dupa cum nici lingura nu ti-o vara nimeni pe gat fara voia ta. Bun. Deci e clar, zaharul trebuie consumat cu moderatie, daca e consumat… pentru ca nu exista o ratie anume. Putem trai perfect si fara el.

Ceea ce m-a determinat insa sa va scriu postarea aceasta este ca multi incearca sa se… insele, sa pretinda ca nu mananca zahar, deci ceva nesanatos, folosind altceva, care poarta diferite nume si care este… natural. Suna cunoscut?! Mierea, siropul de artar, siropul de agave, pasta de curmale sau zaharul de curmale… completeaza tu mai departe. Or avea toate acestea si urme de alti nutrienti care le fac putzintel mai bune ca zaharul rafinat. Urme. Urme fine. “Grosul”: este tot glucoza, fructoza, zaharoza si alte rubedenii ale lor, care ne innebunesc glicemia si ne zapacesc pancreasul. Ba mai mult, domina de multe ori fructoza care, se stie, este belea curata pentru metabolism, pentru ca ne ingrasa si favorizeaza aterogeneza. 

Termenul “natural” nu este sinonim, asa cum cred multi, cu sanatos. Ba poate ca cele enumerate sunt mai sanatoase, zic eu gresit.Si stiti de ce?! Pentru ca unele din ele sunt atat de scumpe, incat nu putem sa le punem cu polonicul, asa cum facem cu zaharul autohton. Deci vrem, nu vrem scadem cantitatile. Una din ultimele “gaselnite” naturale este stevia. Adevarat, nu ingrasa, pentru ca este mult, cu foarte mult mai dulce decat zaharul, asa ca trebuie adaugat numai putin. Dar stevia ca atare nu este exact frunza pe care ti-o pui in cafea sau ceai! Este un extract din aceste frunze, ce rezulta fiind tot o substanta chimica ultrapura. Daca in stevia folosita ca indulcitor “de masa” chiar se adauga substante chimice straine (de regula, eritritol), cea bio, naturala, se lauda a fi doar extractul frunzei. Adevarat, dar ramane tot ceva purificat, ceva cu care corpul nostru nu a fost invatat si cu care avem prea putina experienta in utilizare.

Mai exista un sir intreg de indulcitori artificiali. Aici parerile sunt intr-adevar impartite, despre ei nu se poate pretinde ca sunt naturali. Nici toxici, pentru ca sunt verificati si rasverificati. Daca eu recomand vreunul?! Nu in mod special. Dar pot fi de ajutor uneori. Aunci cand esti pentru scurt timp la dieta sau pentru ca preferi sa pui o tableta de aspartam in cafea, sa te simti fara de “pacate” calorice. Intotdeauna va fi mai bun un pahar de bautura racoritoare cu indulcitor, decat unul cu zahar (apropos, stii cat zahar e in paharul tau cu suc??). Asta daca trebuie sa bei bautura respectiva.

In rest, ca cineva care sufera dintotdeauna de… vorba englezului “dinte dulce”, as avea si eu niste sfaturi. Intai, sa incerci sa te inveti cu un gust dulce mai putin pregnant. Prajitura e buna si daca ii pui diferite arome si zahar mult mai putin. In timp, te inveti. Apoi obisnuieste-te cu fructele, inclusiv uscate. Da, si ele au zahar, ba au si multa fructoza. Dar e diluata de fibre si apa Sau la cele uscate, numai cu fibre. Asa ca le putem manca fara sa ne simtim vinovati, dar nu chiar in cantitati industriale (fructivorismul, in care sunt acoperite si 4000 de calorii cu fructe, este o cale sigura catre probleme mari). Daca vreau ceva foarte foarte dulce, mananc 5 prune uscate. Avantaj eu… sunt extrem de bogate in antioxidanti. Si ultimul sfat este cel la moderatie. Si nu vreau sa spun ca te indemn sa mananci mai putine dulciuri, ca asta s-a dedus. Nu, vreau sa fii moderata in abordarea problemei. Daca ai mancat tort la ziua prietenei, asta este, nu e o tragedie. Nu o sa faci maine diabet si nici cantarul nu o sa se incrunte la tine. Deci sa lasam de-o parte atitudinile radicale si sa incercam sa ne modulam treptat comportamentul vis a vis de consumul de dulciuri. Se poate trai si fara desert… cateva zile pe saptamana 🙂

ANPC | SOL | Termeni și Condiții

© 2013-2018 RAWDIA FOOD SRL, CUI: 32011172, Reg. Com. J40/8869/2013. Toate drepturile rezervate.

Platformă dezvoltată și administrată de ROcreativ

Call Now Button
There are no products
sau

Log in with your credentials

sau    

Ați uitat datele dvs.?

sau

Create Account